10 scuze ale dependenţilor de alcool sau drog

Scuza nr.1
Am neapărată nevoie să beau (folosesc droguri, etc.) pentru a mă menţine în formă, pentru a fi performant în munca sau activităţile mele, pentru a mă putea concentra mai bine, şi aşa mai departe.
Chiar aşa?
Oare de aceea nu reprezinţi niciodată prima alegere pentru realizarea unui obiectiv?
Nu cumva cariera ta suferă tocmai din cauza dependenţei tale în loc să fie potenţată de aceasta? Nu cumva gândurile tale distorsionează realitatea iar mintea ta îţi furnizează argumente „plauzibile” tocmai pentru a-ţi justifica continuarea dependenţei tale?
 
Scuza nr.2
Am neapărată nevoie să beau (folosesc droguri, etc.) pentru a putea socializa mai bine, pentru a putea lega relaţii noi sau pentru a le menţine pe cele în care mă aflu în acest moment.
Chiar aşa?
Oare de aceea devii zi de zi tot mai izolat(ă)?
Nu cumva relaţiile tale trecute au suferit sau s-au destrămat tocmai din cauza dependenţei tale?
E-adevărat, este foarte posibil ca de-a lungul timpului să fi avut parte de unele momente extrem de haioase sau de frumoase pe fondul consumului de alcool sau de droguri, dar nu se poate să nu vezi că pe termen lung, dependenţa ta este un comportament care te izolează de toţi ceilalţi. Nu toată lumea împărtăşeşte dependenţa ta şi chiar dacă cu toţii se vor amuza uneori de năzbâtiile izvorâte din mintea ta, în cele din urmă te vor lăsa singur pentru ca tu să-ţi consumi… dependenţa.
 
Scuza nr.3
Nu fac rău nimănui, eventual doar mie.
Chiar aşa?
Oare prietenii tăi te părăsesc pentru că se simt bine, confortabil sau în siguranţă alături de tine?
Nu cumva prin comportamentul determinat de dependenţa ta creezi o atmosferă de tensiune şi nesiguranţă în jurul tău, atmosferă în care nici cel mai bun prieten nu se mai simte OK?
 
Scuza nr.4
Toată lumea bea (sau foloseşte droguri) aşa că de ce să nu o fac şi eu?
Chiar aşa?
Nu cumva nu eşti chiar „ca şi ceilalţi” când vine vorba de consumul de alcool (sau droguri)?
Te compari cu ceilalţi doar atunci când, ocazional, consumă şi ei alcool (poate chiar şi câte un drog) dar refuzi să vezi că ei se opresc la un moment dat în timp ce tu îţi continui „tratamentul”, raportându-te în permanenţă la cei care fac şi ei acelaşi lucru în acelaşi timp cu tine.
Dacă chiar ai dori să fii „la fel ca ceilalţi” ai observa că ei se opresc şi îşi reiau vieţile. Dar tu nu faci deloc acest lucru.
 
Scuza nr.5
Dacă tu ai avea aceleaşi probleme ca şi mine, şi tu ai bea (sau consuma droguri) exact ca şi mine
Chiar aşa?
Nu cumva toată lumea are diverse probleme?
Unele sunt asemănătoare, altele mai simple sau mai dificile decât ale tale. Diferenţa este că ceilalţi îşi gestionează problemele în absenţa dependenţei şi consumului de alcool (sau droguri)
Realitatea este că problemele tale devin din ce în ce mai dificile tocmai din cauza dependenţei tale. Dacă ai renunţa la dependenţă pentru câteva luni ai constata cum problemele tale încep să se rezolve una câte una.
Realitatea este că existenţa problemelor îţi permite să faci pe victima în faţa vieţii şi asta devine o scuză foarte convenabilă pentru ca tu să-ţi administrezi „tratamentul” preferat.
 
Scuza nr.6
Nu sunt cu adevărat dependent, pot să mă opresc oricând doresc.
Chiar aşa?
 Nu cumva eşti iremediabil blocat într-o fază de negare, fără o fărâmă de logică şi rezonabilitate cu care să te aperi pe tine însuţi de dependenţa ta?
Oricine pretinde că „vrea” să continue să bea sau să utilizeze droguri, în ciuda gravelor consecinţe ale acestui comportament, este într-o profundă stare de negare. Oamenii care se confruntă cu dificultăţi în viaţă (probleme cu legea din cauza dependenţelor, pierderea locului de muncă, sau a soţului sau partenerului lor, sau orice altceva) şi totuşi ei continuă să pretindă că s-ar putea opri oricând doresc…. ei bine, aceştia sunt într-o negare completă a situaţiei lor.
Ei doar „nu vor” să se oprească!
Acestea sunt adevărate ţipete de negare.
A fi dependent înseamnă a-ţi continua comportamentul chiar şi după ce începi să simţi foarte clar pierderile sau problemele generate de acest comportament.
 
Scuza nr.7
Muncesc din greu şi am dreptul la puţină plăcere
Chiar aşa?
Nu cumva dependenţa ta este alimentată de fapt de suferinţă şi frustrări generate de nevoi neîmplinite şi nu de plăcere?
A fi băut sau drogat în permanenţă a devenit noul tău mod de existenţă. De ce? Nu cumva pentru că altfel te-ai simţi mizerabil, deprimat sau dezorientat? Îţi spui că îţi oferi plăcere, dar cea mai mare parte a timpului te simţi cât se poate de nefericit. Ce fel de recompensă e asta?
 
Scuza nr.8
Sufăr de X, de Y sau de Z şi alcoolul (drogul) mă ajută
Chiar aşa?
Nu cumva alcoolul (sau drogul) „tratează” doar starea ta, emoţiile tale, plictiseala şi blazarea ta, fără a avea nici un impact benefic real asupra bolii tale?
Cred că trebuie să auzi asta: tratarea corectă a oricărei suferinţe medicale nu produce probleme ca cele pe care le invoci tu. Şi crede-mă, se face pe o perioadă limitată de timp. Tot ceea ce depăşeşte cantitatea şi durata unei prescripţii medicale reprezintă un abuz.
Deci, care e situaţia ta: te tratezi sau abuzezi?
 
Scuza nr.9
Am nevoie de alcool sau drog pentru a fi creativ
Chiar aşa?
Nu cumva doar tu percepi că ai fi mai creativ atunci când eşti sub influenţa alcoolului (sau drogului)?
Poate că fiecare artist sau creator are senzaţia asta atunci când creează în stare de ebrietate. Apoi se trezeşte, şi având posibilitatea să măsoare rezultatul muncii sale, realizează că de fapt cele mai bune lucruri le realizează atunci când este neinfluenţat de nici o substanţă.
Pentru că atunci este el însuşi.
In rest, este El + drogul.
 
Scuza nr.10
Nu beau (consum droguri) atât de mult ca alţii. Ei au o problemă, nu eu!
Chiar aşa?
Nu cumva a te compara mereu cu alţii care sunt mult mai departe (şi mai jos) pe drumul dependenţei reprezintă o jalnică modalitate de a continua să te autodistrugi?
Doar faptul că alţii sunt mai aproape de momentul ultim al drumului disperării, al autodistrugerii, înseamnă că tu trebuie să aştepţi liniştit la coadă pentru a ajunge în locul lor?
.
Iată două cuvinte cheie care ar putea să-ţi marcheze viaţa: încă şi poate.
.
De fiecare dată când ai să-ţi spui „niciodată”, eu am să-ţi spun încă:
Niciodată nu am făcut un accident de circulaţie din cauza băuturii… Incă!
Niciodată nu am divorţat din cauza băuturii… Incă!
Niciodată nu mi-am bruscat copiii din cauza băuturii… Incă!
Niciodată nu am pierdut un serviciu din cauza băuturii… Incă!
Niciodată nu am pierdut un prieten din cauza băuturii… Incă!
Niciodată nu am murit din cauza băuturii… Incă!
.
Astfel încât, acum e momentul lui poate:
Poate a venit momentul să-ţi identifici exact problemele care te frământă.
Poate că a venit momentul să faci ceva util în rezolvarea lor.
Poate că a venit momentul să înţelegi că toate scuzele tale sunt tot atâtea lucruri pe care le faci împotriva ta.
Poate că a venit momentul să ceri ajutor.
Poate că a venit momentul să redevii tu însuţi.
Poate că a venit momentul să-ţi câştigi viaţa înapoi.
.
Oricum ar fi, e decizia ta.
Aşadar:
INCĂ?
Sau…
POATE?
.

4 responses

  1. Da, Radu, intr-adevar o astfel de persoana are la indemana o gramada de scuze si motive, intodeauna au „un motiv bun” pentru a duce primul paharul la gura. Este dificil de convietuit cu o persoana dependenta de alcool daca nu esti inarmat cu rabdare.
    Alcoolicul neglijeaza aspecte ale vietii si se amageste ca in alcool isi gaseste alinare. Practic alcoolul inlocuieste ceva ce-i lipseste. Si in conditiile astea e nevoie de multa iubire si intelegere ca sa il ajuti sa gaseasca singur acel „ceva”. Si cred ca de fapt are nevoie de siguranta si Iubire!

  2. si daca tu te straduiesti din rasputeri sa l schimbi in bine si el nu reactioneaza,ce faci?
    tu daruiesti tot si el nimik?se ineaca mai departe in bautura,fara sa i pese de sacrificiile tale?
    iti dai seama ca nu vrea sa fie ajutat,iubit etc etc si incet incet ucide tot ce i mai frumos in tine:iubire,candoare tot ce ai de oferit si devii tu insati apatica atunci ce mai e de facut? sa nu crezi ca se poate lasa de bautura pt tine si daca da atunci pt scurt timp,ii trebuie f multa putere si vointa si n creierul lui e:o viata am de ce sa nu mi o traiesc?

  3. Nu ai sa convingi un alcoolic, sa se lase de baut cu acest articol, dar acel alcoolic dupa ce va citi acestea o data cand va trece pe langa o crasma, se va opri in fata ei si apoi va merge mai departe.

    1. Da Sorin, aşa e, acest articol nu va determina un alcoolic să se lase de băut sau un dependent de droguri să renunţe la ele. Inlăturarea unei dependenţe presupune un efort mult mai consistent şi mult mai diversificat.
      Dar da, poate reprezenta un moment de conştientizare, de recunoaştere interioară a faptului că există şi alte variante ale „adevărului propriu”. Un moment de cumpănă (şi cumpănire) care poate duce la decizii ulterioare mai benefice pentru el/ea.
      Poate sugera ideea că nu este singura persoană care suferă şi că există persoane care îl pot înţelege şi ajuta.
      Şi dacă măcar o persoană a înţeles aceste lucruri, atunci articolul şi-a atins scopul.
      Mulţumesc pentru vizită şi pentru aprecieri.
      Sărbători fericite!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: