***
Crezi că „piaţa” relaţiilor sociale funcţionează altfel?
Ai fost vreodată atent(ă) la ceea ce realmente oferi pe piaţa relaţiilor?
Şi, mai ales, ai fost vreodată atent(ă) la ceea ce realmente ceri pe piaţa relaţiilor?
Ai putea face un pas înspre a înţelege asta examinând cu atenţie ceea ce primeşti, pentru că asta este răspunsul la cererea ta.
Iar dacă nu-ţi place ceea ce primeşti, întreabă-te serios ce anume ceri şi/sau oferi.
Ar putea fi ceva ce tu nu ai conștientizat până acum, dar ceva ce ceilalți văd.
Și de aceea, evident, îți oferă sau îți cer asta. Ei doar răspund cererii sau ofertei tale.
Și atunci, cum spuneam mai sus, soluția apare cumva de la sine: dacă nu-ți place, schimbă ceva: cererea, oferta, sau pe amândouă.
.
Capitalismul din relațiile noastre
Piaţa, ca spaţiu în care se desfăşoară schimburile economice, ascultă, cel puţin teoretic, de o singură lege, aceea a cererii şi ofertei:
1. Un actor economic formulează o cerere, iar cei ce au oferte care răspund cererii sale vin spre el şi eventual îşi dispută dreptul de a-i vinde soluţia lor.
2. Un actor economic formulează o ofertă, iar cei care au nevoie de ceea ce oferă acesta, o cumpără.
***
***
Crezi că „piaţa” relaţiilor sociale funcţionează altfel?
Ai fost vreodată atent(ă) la ceea ce realmente oferi pe piaţa relaţiilor?
Şi, mai ales, ai fost vreodată atent(ă) la ceea ce realmente ceri pe piaţa relaţiilor?
Ai putea face un pas înspre a înţelege asta examinând cu atenţie ceea ce primeşti, pentru că asta este răspunsul la cererea ta.
Iar dacă nu-ţi place ceea ce primeşti, întreabă-te serios ce anume ceri şi/sau oferi.
Ar putea fi ceva ce tu nu ai conștientizat până acum, dar ceva ce ceilalți văd.
Și de aceea, evident, îți oferă sau îți cer asta. Ei doar răspund cererii sau ofertei tale.
Și atunci, cum spuneam mai sus, soluția apare cumva de la sine: dacă nu-ți place, schimbă ceva: cererea, oferta, sau pe amândouă.
.
***
Crezi că „piaţa” relaţiilor sociale funcţionează altfel?
Ai fost vreodată atent(ă) la ceea ce realmente oferi pe piaţa relaţiilor?
Şi, mai ales, ai fost vreodată atent(ă) la ceea ce realmente ceri pe piaţa relaţiilor?
Ai putea face un pas înspre a înţelege asta examinând cu atenţie ceea ce primeşti, pentru că asta este răspunsul la cererea ta.
Iar dacă nu-ţi place ceea ce primeşti, întreabă-te serios ce anume ceri şi/sau oferi.
Ar putea fi ceva ce tu nu ai conștientizat până acum, dar ceva ce ceilalți văd.
Și de aceea, evident, îți oferă sau îți cer asta. Ei doar răspund cererii sau ofertei tale.
Și atunci, cum spuneam mai sus, soluția apare cumva de la sine: dacă nu-ți place, schimbă ceva: cererea, oferta, sau pe amândouă.
.
La taifas cu Radu 
Da, asa e, eu nu am ce sa ofer si nu primesc nimic in schimb.
Am un talent deosebit de a cere imposibilul si de a da imposibilul, bineanteles in diverse forme impachetat acest imposibil, ca si oferta -cerere, in primul rand. Ce stiu e, e ca civilizati cum suntem, ne-am tras si in veacul asta sistemul iobagiei, ala din evul mediu, platim ca prostii tot felul de biruri, sa avem ceva paine pe masa. Sunt biruri pt VIP, pt dreptul de a lucra, de a ajuta pe altii, sau pe sine, de a merge cu iubitul catel pe strada, de a merge la toaleta, de a…..egal. Suntem iobagii moderni a unei societati decadente, bolnave de birocratie si artificialitate. Suntem bolnavi de civilizatie si nu ne dam seama ca noi suntem plaga acestui univers. Am obosit de atata iobagie, de atata prefacatorie, goana dupa bani, egoism. Am obosit sa respir aerul imbacsit al relatiilor capitaliste, de orisice fel. Nu e depresie, e numai constientizarea pura a situatiei dementiale a civilizatiei noastre. Traiesc intr-un cosmar si dorm ca sa scap de el.